Umbra lui Antonescu din craniului yorick-ist al USL

Observ că a început să apară, din nou, pe ici, pe colo, figura și ceva din intelighenția domnului Antonescu. Crin Antonescu. Fostul președinte al PNL își dă cu părerea, întrebat desigur în cheie, dacă va sau dacă nu va…

Eu cred că domnul Crin ar trebui să facă zilnic un exercițiu hamletian, cu craniul virtual al USL în mână. Hei, nu se poate să fi uitat ce a fost, de n-ar mai fi fost, USL! Acronimic, Uniunea Social-Liberală, faptic un dezastru care a fost baza unor cârdășii inimaginabile care s-au adăugat altora care existau deja în politica românească. A fost de fapt o monstruasă coaliție, un anus contra naturii, o construcție artificială care avea ca singur scop blocarea lui Traian Băsescu. Adică pe Antonescu și pe Ponta i-a adus și ținut o perioadă împreună doar ura împotriva unui om. Ură prin care s-au strecurat din dreapta în stânga și viceversa, fel și fel de personaje, buimăcind un electorat care și așa nu prea avea cum face diferența între anumite zone politice.
Pe ici pe colo, prin teritoriu au apărut de brat, zâmbitori, cu tortul în brațe, lideri locali care s-au detestat dintotdeauna. Doi dintre aceștia au fost Romeo Stavarache, lider PNL, pe atunci primar de Bacău și Dragoș Benea, lider marcant al PSD și președinte al Consiliului Județean. Că scurtă le-a fost lor mezalianța și pupatul pe gură, că unul a ajuns în pușcărie, iar cel de-al doilea este acum europarlamentar, e altă poveste. Că primul îl creditează pe cel de-al doilea că ar fi la baza detenției sale, e deja folclor. Benea îl avea pe atunci șef direct pe Viorel Hrebenciuc ajuns și el ceva mai târziu în pușcărie, personaj care ducea un război vechi cu Stavarache, dar pe care combinația politică îi adusese, teoretic, în aceeași barcă. În spatele celor doi s-au poziționat însă și alți trupeți care au speculat la maximum ”oferta” până nici ei nu au mai știut de care parte a ușii se află: la intrare sau la ieșire.Dacă îi vedeai intrând aveai senzația că ies, dacă îi vedeai ieșind aveai senzația că intră! Chiar Dragnea este în cele din urmă tot o consecință nefericită a ceea ce a fost un experiment creat parcă în laboratoarele KGB: trocul politic numit USL. Iar de aici, ajungem la Dăncilă și la ații…

Dincolo de mizele personale ale unor astfel de personaje, exemple au fost cu zecile în toate orașele, au exista mize cu impact mult mai mare, la nivel national, care nu au mai putut fi surmontate. Incompatibilitățile au ieșit la suprafață destul de repede: PNL nu a fost de acord, așa cum voia Ponta să impoziteze salariile de peste 1000 de euro, PSD i-a contrat sau mai bine zis i-a băgat în cofă pe liberali în chestiunea reeșalonării creditelor la FMI, au existat disensiuni privind revizuirea Constituției, vorul uninominal, etc…, în concluzie un mare și previzibil eșec. Din punct de vedere politic, PNL a avut cel mai mult de pierdut din combinația letală cu PSD și partidulețul lui Voiculescu, astea formau USL pe atunci. Iată ce poate face un singur gest, insuficient analizat, dictat doar de ură, în politică! Efectele nu se restrâng doar la două persoane, la două-trei partide, ci antrenează, în cascadă efecte uneori nebănuite. A fost o sinucidere asistată de fumurile lui Antonescu care, apare, cum ziceam, din când în când să spună că nu va candida, că nu va face nu știu ce, deși, în mod normal, de la o persoană cu notorietate te aștepți să spună ce va face, nu ce nu va face!

Ultima dată când și- dat intens cu părerea a fost prin preajma Europarlamentarelor. A ieșit din cărți, dar pe loc eligibil a ajuns soția, Adina Vădean. Mai vrea ceva de la partidul pe care aproape l-a decimat?

PNL a reușit un scor bun la europarlamentare. Poate numai bun să se culce pe o ureche. Sau, dimpotrivă, unul cu care să audă până în străfundul trompei lui Eustachio întrebarea decisivă pe care unul ca Antonescu o provoacă: A fi sau a nu fi?

Share
facebooktwittergoogle_plusredditpinterestlinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.